Conacul Hagi Tudorache


Ca mai toate obiectele de artă și proprietatea Hagi Tudorache din Grădiștea a apărut în urma pasiunii pentru frumos și artă a unor oameni cu viziune. Povestea ei începe cu Tudor Tudoran ce a văzut lumina zilei în 1768, la Curtea de Argeș. Copil fiind a luat calea Bucureștiului și a ajuns în slujba jupanului Tudorache Hagiul ce deținea prăvălii de lipscănie în Hanul Sf.Gheorghe. Prin muncă, pricepere și devotament tânărul a reușit să intre în gratiile hagiului, devenind în cele din urma singurul său moștenitor. Prăvălia, dar și restul bunurilor au intrat în patrimoniul tânărului ce a avut un singur angajament de respectat: preluarea numeului bătrânului. Astfel Tudor Hagi Tudorache face primul pas spre gloria negustorească pe care a cunoscut-o pana la sfârșitul vieții.

In 1805 se căsătorește cu Elena, fiica logofătului Fierea cu care rămâne împreuna până la sfârșitul vieții acesteia în 1845. Șapte copii supraviețuiesc, dintre care 4 băieți și 3 fete. Băieții continuă, conform obiceiului meseria tatălui și încep, ca și acesta de la meseria de băiat de prăvălie urmând spre maturitate a face studii de specialitate.

Astfel, familia Tudorache își mărește influenta și achiziționează proprietăți și magazine în spațiul dintre Bucuresti și Leipzig, controlând la un moment dat peste doua sute de prăvălii. Geniul tatălui se face simțit încă o data, când inventează practic comerțul ambulant în tara noastră și trimite pe drumuri căruțe cu coviltir și rafturi pline cu tot ceea nu se găsea, dar era de trebuință în mediul rural: ață, ace, pânză etc. Afacerea a cunoscut un succes rapid și a consolidat afacerea deja creata, ajutând la cunoașterea numelui familiei în sfere din ce în ce mai înalte.

Hagi Tudorache moare la 1848, dar urmașii acestuia duc numele familiei mai departe cu pricepere, formând “Banca Costache Tudorache”, dar si achiziționând alte proprietăți și prăvălii.

In anul 1895 se pune piatra de temelie a conacului G. Hagi Tudorache (sau Theodoraky) pe malul sudic al lacului Căldărușani, în satul Măxineni al comunei Grădiștea. Satul, asa cum apare in  Dicționarul Geografic al județului Ilfov publicat în anul 1892, este in mare parte proprietatea lui G. Hagi Tudorache si anume 435 ha din 535 ha. Acesta cultiva pe moşia sa, la 1892, 210 ha iar alte 40 de ha erau sterpe, 50 de islaz si 135 de pădure.

In aceste condiţii arhitectul Ruher proiectează reşedinţa de vara a familiei Tudorache, o construcție somptuoasă nu prin dimensiuni, ci prin arhitectura și decorațiuni de bun gust, evocând cu succes eleganta arhitectura a sfârșitului de secol nouăsprezece.

In anul 1949 familia Tudorache este deposedată de proprietăți prin decretul 83/1949. Conacul din comuna Grădiștea ajunge în patrimoniul comunal și este folosit inițial ca scoală, iar din februarie 1976 pana în 1988 are rol de autobază pentru compania Transcom. Ulterior, Transcom a obținut titlul de proprietate seria M09 nr. 0521, eliberat de Ministerul Transporturilor la data de 09.01.1996.

Destinul tragic al conacului se continua și astăzi, întrucât aceeași companie ce a intrat fără nici un drept în posesia proprietății dorește sa-l dărâme și a atacat în instanta clasarea imobilului. Din ultimele informații însa se pare că, deși trăim într-un sistem greoi și corupt clasarea conacului este iminenta, iar împotriva directorului Transcom este depusa o plângere penala de către Serviciul de Investigații Criminale, Biroul de Combatere a Infracțiunilor contra Patrimoniului.

Cu speranța ca integritatea câtorva oameni vor putea reda conacului gloria de odinioară închei cu gândul ca, în caz contrar, ma număr printre fericiții care au apucat sa-i calce pragul și au apucat să se minuneze de un tip de arhitectura eclectic-pitoresc dispărut parca din conștiința națională și inimaginabil pentru zile noastre.

– Albumul se continuă în secțiunea fotografii –

Fotografiile făcute în aceasta locație reprezinta modul personal în care am găsit atmosfera actuală: încărcată de stil, dar batjocorită de oameni fără căpătâi. Cum soarele, în diferite civilizații de-a-lungul timpului era sărbătorit ca cel care aduce speranța de viată în fiecare zi, la fel am considerat și eu în abordarea subiectului razele ce pătrund în camerele conacului.

Va urma …

Advertisements
This entry was posted in Jurnal de călătorie. Bookmark the permalink.

One Response to Conacul Hagi Tudorache

  1. FolkFan says:

    Conacul a fost vandalizat, au ramas doar zidurile exterioare; acoperisul si podul au disparut. Fotografii si informatii aici: http://exploratorurban.wordpress.com/2012/05/28/sos-conacul-hagi-tudorache/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s