Biserica Fundeni – Frunzănești și istoria Familiei Gerassy


Am să fac cum face toată lumea și am sa încep cu începutul. Biserica ruină din Fundeni – Frunzănești am găsit-o din întâmplare cautând locuri interesante, după cum mai fac de obicei pe Google Earth. Am găsit un loc pe hartă ce nu ar fi spus mare lucru fără ca alții înaintea mea să nu ajungă acolo și să posteze fotografii cu Biserica. Intrigat de gradul de distrugere, de lipsa de informații despre zonă, dar și de ușurința cu care am bănuit că pot ajunge acolo am purces la drum. Simplu ca buna-ziua a fost: Cernica, Tânganu, Fundeni. Până aici a fost totul bine, iar după un pic de agitație prin sat am găsit și Biserica. O curte mare, îngrădită frumos, cu intrarea pe sub Clopotniță, domină extremitatea nord nord estică a satului și găzduiește ruinele Bisericii, ale cavoului familiei Gherassy și o singură cruce de mormânt pe latura nordica.

Detaliile ce urmează sunt obținute cautând acul în carul cu fan în mare parte. Ca în meseria de detectiv am început să-mi formez scenariul și să-mi pun întrebări. Pentru a afla mai multe detalii despre soarta Bisericii ar trebui să aflu mai multe despre soarta Familiei. Este o adevărată aventura virtuală să cauți istoria familiei Gerassy (Gherassy sau Gherase, banuite a fi una si aceeasi) din doua motive principale: informațiile sunt foarte puține, iar acolo unde apar vorbesc despre doua localități și aparent doua familii diferite. Ioan (Emanuil) S. Gherassy, un grec ce a obținut statutul de boier investind în fabrici de alcool în jurul Bucureștiului și J.S. Gerassy cel care a ctitorit Biserica din Fundeni. Despre urmașii primului nu am reușit să descopăr inițial decât că, la un moment dat a avut un băiat, cu numele Nicolae. Uitându-mă pe placa memorială din Fundeni descopăr ca J.S. Gerassy a avut 4 copii: Maria, Theodor, Mihail și Nicolae. In ambele cazuri Nicolae este ultimul care apare ca administrator a ultimelor proprietăți ale familiei. De aici se desparte și mai tare firul, întrucât fiul lui I.S. Gherassy apare că pierde toată averea în urma problemelor financiare din 1905 către un anume Stan Vasile, iar fiul lui J.S.. Gerassy apare, în versiunea bisericii ca datornic la Paris și vinde totul către avocatul Dumitru Mavrodin. Atât că mai exista o versiune și anume cea a primăriei în care J.S. Gerassy apare ca datornic și silit să îndepărteze proprietățile către același avocat. Pentru a restrânge iarăși firul trebuie să menționez că am mai mare încredere în evidențele și minuțiozitatea Bisericii decât în cea a primăriei de astăzi.

Un alt indiciu important este acela scris pe una dintre fațadele monumentului mortuar al familiei: Nicolae, ca ultim fiu aduce în 1870 toți membri familiei pentru a fi îngropați în aceeași criptă. In 1888 se ridică monument de marmură pentru cinstirea memoriei familiei, fapt ce denotă încă bogăția familiei pe de o parte, dar și faptul ca J.S. Gerassy nu locuia în zona, ci a fost adus spre depunere în cripta din alta parte. Anul 1905 este iarăși un an comun. Ambii Nicolae dispar din tabloul familiei diferit, dar cu efecte comune. Fiul lui I.S. Gherassy pierde averea familiei din cauza unor probleme financiare legate de fisc, dar și persoane particulare și se mută în București, pe strada Gherassy nr.2, unde mai exista la vremea respectivă conacul familiei, astăzi un bloc comunist de 10 etaje în cartierul Colentina. Se precizează că nu a mai trăit mult după mutare, nelăsând în urma nici un moștenitor. Cât despre fiul lui J.S. Gerassy se știe sigur că moare în același an, fiind înmormântat alături de familie. Se poate observa pe criptă faptul ca textul este scris înghesuit, parcă fără întrerupere și descrie faptul ca Nicolae a fost înmormântat acolo cu fast, lăsând în urmă o cariera politică, dar nici un moștenitor. Pentru a crea și mai tare impresia că cei doi sunt de fapt unul și același în Biserica satului din Gherăseni, Buzău, apare în 1875 pomelnicul în care sunt pomeniți ca părinti ai satului Simeon și Maria, iar în continuare, printre alții Teodor și Mihail. Coincidenta de nume și date este atât de mare încât eu unul tind să cred că de fapt este vorba despre aceeași familie de boieri ce au stăpânit la un moment dat moșii în mai multe zone din estul Bucureștiului, atât înspre Buzău cât și spre Călărași.

Știind toate detaliile de mai sus, putem aprecia mai bine ctitorii Biserici, pe cei ce i-au urmat, dar și realizările acestora.

Biserica a fost construită nu cu mult înainte de 1850 și a asistat probabil la mai multe cutremure, dar și la cel puțin o încercare de reconstrucție defectuoasa. Corpul căzut în fata Bisericii este construit din beton și probabil că, atunci când a fost așezat pe structura de cărămidă aceasta nu a reușit să-l susțină. De asemenea în interiorul Bisericii se găsesc alte elemente reconstruite din beton.

Cavoul familiei Gerassy pare și el modern pentru vremea respectiva și prezintă ca puncte de sprijin patru picioare de leu. In timpul lui de glorie, sarcofagul prezenta 4 obeliscuri de marmură și mai multe statui. Astăzi, devastarea este evidenta și la nivelul criptei. Obeliscurile sunt ori împrăștiate ori lipsă, statuile nu mai exista la locul lor, iar cripta în sine este goală și cu porțile larg deschise. Se spune prin zona că osemintele familiei au fost aruncate prin curtea bisericii de către profanatori locali în căutarea obiectelor cu care aceștia fuseseră înmormântați. De atunci, zic cei din zonă, biserica a fost de mai multe ori pe punctul de a fi reconstruită, dar fără succes.

Singura Biserică activa în zona a fost construită tot de familia Gerassy un pic mai în sud, aceasta fiind și ea în curs de reamenajare.

Fotografiile sunt inspirate de tehnica secolului nouăsprezece și înfățișează Biserica și cripta familiei Gerassy. Ele pot fi văzute în secțiunea Fotografie, galeria BISERICA FUNDENI – FRUNZĂNEȘTI.

Advertisements
This entry was posted in Jurnal de călătorie. Bookmark the permalink.

5 Responses to Biserica Fundeni – Frunzănești și istoria Familiei Gerassy

  1. Pingback: Ruinele cupolei Gherassy « moodoptimizer

  2. Pingback: Cladiri ruinate din jurul capitalei « Arhiva de geografie

  3. Pingback: The great loneliness of spirit « Blogu lu' meleacă

  4. Pingback: Biserici, capele si mausolee parasite din Romania | Arhiva de geografie

  5. Radu Aurel says:

    Foarte interesantă această istorie a familiei Gherassy. Eu am găsit în Arhivele Naţionale că un anume Nicolae Gherassy care era proprietar în comuna Glâmbocel din fostul judeţ Muşcel, azi Argeş, a sprijinit construcţia şcolii din acea comună pe la finele secolului al XIX-lea, a donat bani pentru susţinerea copiilor săraci care urmau la şcoală şi premierea cu cărţi a celor merituoşi…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s